Cât de viabilă este tranziția producției de ouă la sisteme fără cuști

Pentru că dorim ca acest proiect legislativ să fie unul cât mai complex, am colaborat cu specialiști în domeniul economic în vederea elaborării unor analize ce vor veni în completarea draftului de lege:

• Analiza viabilității tranziției producției de ouă la sisteme fără cuști în România

• Analiza cifrei de afaceri a companiilor cu angajamente cage free în România

Puteți citi ambele analize dând click mai sus pe numele acestora. Totuși, noi ne-am gândit să vă facem munca mai ușoară; de aceea, am încadrat în acest articol principalele idei din cele două analize:

• Conform unui studiu de piață efectuat pe piața ouălor de consum din România (iSense Solutions pentru Lidl), 41% dintre consumatorii români cumpără de obicei ouăle marcate cu cifra 1 (ouă provenite de la găini crescute în aer liber), 23% dintre consumatori preferă ouăle marcate cu cifra 2 (ouă provenite de la găini crescute în hale, la sol), 17% dintre consumatori preferă ouăle marcate cu cifra 0 (ouă provenite de la găini crescute în sistem ecologic), în timp ce numai 12% dintre consumatori achiziționează ouăle marcate cu cifra 3 (ouă provenite de la găini crescute în baterii îmbunătățite). Mai mult decât atât, consumatorii români consideră cele mai potrivite pentru consum ouăle din categoria free range (marcate cu cifra 1), în proporţie de 49%, şi cele ecologice (marcate cu cifra 0), în proporţie de 33%.

• Conform datelor Institutului Național de Statistică, România a fost un importator net de ouă în toată perioada 2007-2021 (în medie, exporturile au fost mai mici decât importurile cu 12,8 milioane euro anual).

• Principala piață externă a producătorilor români de ouă este Italia (unde se îndreaptă aproximativ jumătate din toate exporturile de ouă din România), urmată de Bulgaria (21,5% din exporturile totale), Germania (7,8%) și Ungaria (6,2%).

• În schimb, principala sursă de import de ouă o reprezintă Polonia (34% din totalul importurilor în 2020) și alți parteneri regionali, precum Ungaria (26,3%), Bulgaria (16%) sau Grecia (8,1%).

• Conform ultimelor date ale INS, în România existau 77,1 de milioane de păsări, din care 42 de milioane din acestea reprezentau păsări ouătoare adulte (aproximativ 55% din numărul total). 

• Conform datelor INS, prețurile la ouă au crescut cu 321% față de luna ianuarie a anului 2001, în timp ce prețurilor bunurilor de consum s-au majorat cu 415%, iar cele ale bunurilor alimentare cu 328%. Cu alte cuvinte, prețul ouălor nu a exercitat o presiune inflaționistă suplimentară, având o creștere mai redusă decât bunurile de consum.

• De menționat în ceea ce privește evoluția prețurilor ouălor este intervenția Consiliului Concurenței (CC) pe această piață. Conform CC, cinci companii din domeniul producției și/sau comercializării ouălor de consum din România (Toneli Holding SĂ, Avicola Lumina SA, Avicola București SA, Albatros Gold SRL, Super Eggs SRL), precum și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) au fost sancționate în anul 2021 cu suma de 13.471.039 lei (aprox. 2,78 milioane euro) pentru coordonarea politicilor comerciale referitoare la livrările de produse pe piață, cu scopul de a crește artificial prețurile produselor sau cel puțin de stopare a scăderii prețurilor. Investigația a fost declanșată pe fondul unor creșteri de preț pentru ouăle de consum înregistrate la sfârșitul anului 2017.

• În termeni absoluți, prețul mediu al ouălor a crescut în perioada 2005 de la aproximativ 0,37 lei per bucată la 1,03 în iulie 2022, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.

• Evoluția prețurilor medii ale ouălor în piețele agroalimentare este corelată cu prețul mediu la poarta fermei (raportul de corelație Pearson: 0,9774), în ciuda faptului că diferența dintre prețurile adresate consumatorilor și prețurile producătorilor de ouă s-a majorat în timp. Prețul la piață ajunge să fie cu 0.4 lei/ou mai mare decât la poarta fermei, adică cu aproape o treime din prețul final de vânzare.

• Față de cuștile îmbunătățite, costurile de producție în hale sunt mai mari cu 17%, în timp ce sistemul deschis (free range) este mai scump cu 32.7%. Cele mai mari diferențe între hale și cuștile îmbunătățite țin de hrană, adăpost și prețul găinii (+ 0,04 €/kg de ouă fiecare). Între sistemul free range și cuști cea mai mare diferență ține de hrană (+ 0,09 €/kg de ouă) pentru că în acest sistem păsările au mai multă activitate fizică, dar și o nevoie mai intensă de termoreglare a corpului. Celelalte costuri sunt similare cu cele în cazul halelor: costurile aferente adăpostului sunt doar cu un eurocent pe kg de ouă mai mari decât în cazul halelor, prețul găinilor este același, iar personalul costă cu 3 eurocenți mai mult pe kg de ouă.

• Un alt studiu pe SUA: Costuri operaționale din hale sunt cu 18% mai mari decât cele din cuștile îmbunătățite, cea mai mare diferență fiind prețul găinii (+ 0,11 euro pe kg de ouă), hrana (+ 0,03 € pe kg ouă) și costurile de personal (+ 0,03 € pe kg ouă).

• Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene privind piața ouălor din Uniunea Europeană, prețul mediu al kilogramului de ouă la începutul lunii august 2022 era de 1,80 €/kg în cazul sistemului de cuști îmbunătățite, de 1,95 €/kg în cazul celor produse în hale la sol, 2,62 €/kg pentru ouăle făcute de găinile crescute în sistem free-range și de 4,00 €/kg pentru ouăle ecologice. Astfel, prețul din sistemul halelor la sol este doar cu 8,3% mai mare decât cel al ouălor provenite din cuștile îmbunătățite. 

• Diferența aceasta mică dintre prețul ouălor din cuști și cel al ouălor din hale provine și din faptul că prețul mediu al celor din cuști a avut cea mai mare creștere în ultimul an, respectiv 51,4%. Ouăle produse în sistemele alternative s-au scumpit și ele în ultimul an, dar nu în aceeași măsură: hale la sol + 37,1%, sisteme free-range + 9,1%, ecologice + 19,3%. Această evoluție denotă o scădere a competitivității ouălor provenite din cuștile îmbunătățite și face mai accesibilă tranziția către sistemele alternative. 

• În anul 2021, 57,3% din găinile ouătoare din țară erau ținute în baterii. În total, în 2021 în fermele din România erau 8,95 milioane găini ouătoare.

• Analizând evoluția numărului păsărilor ouătoare din cuștile îmbunătățite se observă că dintre toate statele membre UE, doar în România și Bulgaria a crescut ponderea bateriilor. Cu alte cuvinte, toate celelalte state părăsesc din ce în ce mai mult utilizarea bateriilor spre sisteme alternative mai costisitoare, doar România și Bulgaria merg împotriva acestui trend.

• În 2014, în Uniunea Europeană 55,15% dintre găini erau ținute în baterii. Ponderea acestora a scăzut la 43,55% în 2021. Cea mai semnificativă tranziție spre sisteme fără cuști a avut loc în Danemarca unde ponderea găinilor în baterii a scăzut de la 50,5% la 9,9% în perioada menționată. Cea mai mare parte a fermelor au migrat către sistemul halelor la sol (+ 27%), urmate de sistemul ecologic (+ 10.5%) și de free range (+ 3.1%). Schimbări majore au făcut și Italia, Slovenia și Belgia unde peste un sfert din efectivele de găini ouătoare au fost trecute de la baterii la sisteme fără cuști. Potrivit datelor raportate de țara noastră la Uniunea Europeană, România se află la polul opus acestor state. Între 2014 și 2021, România și-a dublat numărul găinilor în baterii.

• Prețul mediu al ouălor în România în anul 2021 a fost al treilea cel mai mic din Uniunea Europeană, după Spania și Lituania. Nivelul de 106 €/100 kg ouă este semnificativ mai mic decât media europeană de 131 €/100 kg. Având în vedere diferența de preț dintre ouăle din baterii și cele din halele la sol de doar 8,3% și ponderea de 57% a găinilor în baterii se poate estima impactul tranziției asupra prețului mediu. Astfel, în cazul în care toate fermele cu baterii din România ar trece la sistemul halelor la sol, prețul național ar crește cu 4,73%. Adică de la 106 €/100 kg ar urca la 111.5 €/100 kg. Chiar și în acest scenariu improbabil, România nu și-ar pierde din competitivitatea externă, urcând doar o poziție în clasamentul prețurilor din Uniunea Europeană, ouăle din Cehia având un preț de 113 €/100 kg.

• Cele câteva ferme ce produc ouă exclusiv în sistemul ecologic analizate în studiu au avut profituri semnificativ mai mari decât media sectorului, rezultat care arată succesul foarte mare al ouălor ecologice în România precum și necesitatea susținerii investițiilor în acest sistem de producție.

• În România, numai până la acest moment, 109 de companii au renunțat deja la aprovizionarea și folosirea ouălor obținute de la găini ținute în cuști sau au deja angajamente conform cărora vor opri aprovizionarea și folosirea ouălor obținute de la găini ținute în cuști până în anul menționat.

•   Printre firmele care susțin sistemele fără cuști se numără cele mai mari lanțuri de supermarketuri (Lidl, Kaufland, Carrefour, Auchan, Cora, Penny, Mega Image, Metro, Selgros), dar și multinaționale precum Nestle, Hellmann’s, Barilla Group.

•   Deși nu sunt multe ca număr, acestea sunt foarte importante în economia națională: cifra lor de afaceri însumată este de 89,28 miliarde de lei. Suma tuturor firmelor din țară cu acele coduri CAEN este de 234.98 miliarde de lei. Adică firmele care susțin sistemele cage-free reprezintă 38% din totalul cifrei de afaceri naționale în domeniile respective.

•   Cifra de afaceri a agenților economici care susțin acest demers este de 20 de ori mai mare decât cifra de afaceri a tuturor companiilor din țară care se ocupă cu creșterea păsărilor pentru ouă, carne sau produc pui în incubatoare (4.57 mld. lei).

Dacă și voi sunteți de părere că ținerea găinilor în cuști trebuie interzisă, vă invitam să semnați petiția noastră și să vă alăturați celor peste 30.000 de români care susțin acest proiect!