Salmonella: un risc ignorat al industriei avicole și o problemă reală de siguranță alimentară

Despre Salmonella

Salmonella este una dintre cele mai frecvente cauze de toxiinfecții alimentare la nivel mondial. Deși este o bacterie prezentă în mod natural în intestinele animalelor și păsărilor, modul în care acestea sunt crescute în sistemele industriale amplifică riscul de contaminare și, implicit, riscul pentru sănătatea consumatorilor. Potrivit studiului The rise of non-typhoidal Salmonella: an emerging global public health concern (Kumar et al., 2025), Salmonella provoacă anual aproximativ 93,8 milioane de îmbolnăviri și aproape 155.000 de decese.

În România, contaminările cu Salmonella apar recurent în carnea de pui și în ouă, iar investigațiile autorităților confirmă că problema începe în ferme, acolo unde păsările sunt exploatate în condiții care pun în pericol atât bunăstarea lor, cât și siguranța alimentară.

Sistemele industriale de creștere favorizează răspândirea Salmonellei

Conform Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), aproximativ 97% din carnea de pui consumată în țara noastră provine din sisteme convenționale, unde păsările sunt crescute în hale aglomerate, fără acces la exterior, cu densități care pot ajunge la echivalentul unei coli A4 pentru fiecare pasăre. Doar 3–4% dintre păsări provin din sisteme alternative de creștere.Aceste condiții nu afectează doar bunăstarea animalelor, ci creează și mediul perfect pentru înmulțirea și transmiterea bacteriilor. Puii selectați genetic pentru creștere accelerată sunt mai vulnerabili, având o imunitate scăzută, iar stresul, aglomerația și lipsa mișcării cresc susceptibilitatea la infecții, inclusiv la Salmonella.

Exemple recente: contaminări și nereguli în sistemul avicol

Cazurile de Salmonella nu apar în vid. Ele reflectă un sistem în care cantitatea primează asupra calității și în care animalele sunt tratate ca simple unități de producție.

Presa a relatat recent că procurorii DNA Iași, alături de Poliție și Jandarmerie, au efectuat 23 de percheziții într-un dosar privind suspiciuni de trafic de influență, șantaj și dare de mită. Investigația îl vizează, potrivit surselor media, pe reprezentantul companiei Vanbet, unul dintre cei mai mari producători avicoli din Moldova (operând aproximativ 12 ferme de carne de pasăre și 6 ferme de ouă).

Acuzațiile relatate în presă susțin că acesta ar fi încercat să evite sancțiunile impuse de DSVSA Vaslui după identificarea unor loturi de pui infectați cu Salmonella, loturi care nu ar fi putut fi comercializate.

Nu e un caz izolat. De exemplu, în aprilie 2024, inspectorii ANPC au descoperit că două tulpini periculoase ale bacteriei Salmonella, „Infantis” şi „Enteritidis”,  se regăseau în probe prelevate din carne de pui aflată la vânzare în supermarketuri din mai multe judeţe, printre care București, Ilfov şi Focșani.

Realitatea rămâne aceeași: fenomenul apare în special în fermele industriale, în sisteme care pun presiune masivă asupra animalelor și compromit siguranța alimentelor.

Nu doar carnea de pui este un risc. Ouăle din cuști au o probabilitate mai mare de contaminare

Un studiu amplu al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), realizat pe 5310 exploatații din 25 de țări, arată că:

• sistemele de creștere în cuști au un nivel semnificativ mai ridicat de contaminare cu Salmonella,
  
• sistemele cu acces la exterior prezintă rate mult mai mici de contaminare.
  (Recio et al., 2007)
  

Concluzii similare se regăsesc în studii naționale:

• În Belgia, 30% dintre probele de praf și fecale din fermele cuști au fost pozitive pentru Salmonella, față de aproape zero în sistemele în aer liber.
  (Namata et al., 2008)
  
• În Regatul Unit, contaminarea în sistemele cuști a fost de 19%, comparativ cu 10% în sistemele free-range.
  (Wales et al., 2007)
  

România nu face excepție. De-a lungul timpului, au fost raportate din ce în ce mai multe cazuri de contaminări cu Salmonella în ferme de găini ținute în cuști, de unde provin ouăle marcate cu cifra 3.

Chiar anul acesta, la o fermă din Vaslui, a fost descoperit un focar. Toate cele 220.000 de găini au fost ucise, iar aproape 6 milioane de ouă au fost distruse. Cifrele sunt impresionante, dar ele reflectă și un adevăr crud: pentru industria zootehnică, viața unei găini ouătoare valorează doar cât produsul pe care îl generează. În sistemele intensive, animalele nu sunt ființe, ci simple unități de producție, iar sănătatea publică și bunăstarea lor ajung adesea pe ultimul loc.

Aceste date nu sunt întâmplătoare. Ele descriu un tipar clar: condițiile precare de bunăstare duc la un risc mai mare pentru sănătatea consumatorilor.

Ce pot face consumatorii, pentru sănătatea lor și pentru animale

Organizațiile pentru drepturile animalelor atrag de ani de zile atenția asupra efectelor nocive ale fermelor industriale. Riscurile nu sunt doar etice, ci și sanitare.

Pentru reducerea expunerii la Salmonella și limitarea susținerii unor sisteme care exploatează animalele, recomandăm evitarea produselor provenite de la animale crescute intensiv în ferme industriale, precum carnea de pui din rase cu creștere rapidă și ouăle marcate cu cifra 3. Alegerea alternativelor vegetale este o opțiune mai etică și, în multe cazuri, mai sigură pentru sănătate.

Sănătatea oamenilor depinde de bunăstarea animalelor

Cazurile de Salmonella, fie că vorbim despre carne de pui sau ouă, nu sunt accidente izolate, ci consecințe directe ale unui sistem care prioritizează producția în detrimentul bunăstării animalelor și al sănătății publice.Protejarea consumatorilor începe cu schimbarea modului în care sunt tratate animalele. Iar până când sistemul avicol va renunța la practicile intens industrializate, cea mai sigură și etică alegere pentru consumatori rămâne reducerea sau eliminarea produselor de origine avicolă.